Deseori, noi europenii ne intrebam de ce asiaticii, in speta japonezii, nu-si arata varsta. Aproape niciodata nu reusim sa ghicim varsta unei femei japoneze. De ce? Pentru ca a lucra cu florile, a fi mereu inconjurat de ele, te ajuta sa ramai tanar, atat fizic, dar mai ales spiritual, sufleteste.
Cu o traditie de sute de ani, imprumutata de fapt de la chinezi, ikebana reprezinta arta aranjarii florilor, nu pentru un aspect neaparat estetic, cat pentru punerea in forma a unor idei si notiuni abstracte. O compozitie efemera din flori este realizata cu migala, potrivit unei ordini ceremoniale, fiind insotita de o lunga meditatie.
Putem intelege pe deplin aranjamentele florale japoneze doar atunci cand vom intelege conceptia lor despre viata!!!
Pentru japonezi fiecare floare si fiecare planta au o semnificatie aparte si nu putine sunt florile carora le sunt consacrate sarbatori la care participa intreaga comunitate.
De exemplu:
- PINUL – simbolizeaza puterea, forta naturii, devotametul si dragostea fata de tara sau persoana iubita;
- LOTUSUL – este considerat simbolul puritatii supreme;
- CRIZANTEMA – simbolizeaza demnitatea, fiind, de altfel, floarea nationala a Japoniei;
- IRISII – sunt considerati florile baietilor;
- BAMBUSUL – simbolizeaza intelepciunea si personalitatea;
- RAMURILE TORSIONATE ALE SALCIEI – semnifica dorul dupa persoana iubita si dorinta ca aceasta sa se intoarca acasa.
Cel care face un aranjament Ikebana trebuie mai intai sa se elibereze de orice grija cotidiana pentru a se identifica cu floarea ca parte integranta a naturii si a ordinii stabilite de Creator. De altfel, aranjamentele florale japoneze, indiferent de stil, reflecta atasamentul profund al omului fata de natura, dorinta sa de a se integra in armonia creatiei divine.
Pentru japonezi, o data cu asezarea unei prime flori in vaza, in ea ia nastere o lume independenta, creata cu ajutorul florilor si al crengilor asezate in ea. Ideea de baza este exprimata cel mai bine de cuvantul Ikebana, care inseamna a face sa traiasca floarea in apa (in lac), dar care semnifica si reinsufletirea plantelor in starea lor initiala, naturala.
Arta florala Ikebana are o stransa legatura cu celelalte ramuri ale artei japoneze. Astfel, pentru cunoasterea si intelegerea artei Ikebana de aranjare a florilor, trebuie cunoscute si invataturile filozofiei zen-budiste, arta gradinaritului, pictura traditionala, caracteristicile pregatirii si ale ceremoniei servirii ceaiului.
Genul cel mai original al istoriei artei japoneze, care a influentat profund aranjamentele florale Ikebana, este pictura sumi. Majoritatea picturilor sumi se pot agata de perete, fiind picturi fara rama, care pot fi facute sul; asezarea lor este in stransa relatie cu natura. Materialele picturii sumi sunt apa si tusul negru.
Ceremonia ceaiului inseamna si ea mai mult decat o petrecere placuta a timpului impreuna, arta preparatii si servirii ceaiului fiind menita sa exprime armonia dintre univers si om.
Ikebana nu este doar o arta decorativa, este mai mult decat atat si difera esential de simpla decoratiune. Ea devine arta adevarata atunci cand efectul depaseste faza de delectare si de desfatare, daca atat in sufletul creatorului, cat si in cel al privitorului, un buchet de flori sau o creanga este in stare sa deschida lumea infinita a spiritului si a frumusetii.
Tocmai de aceea, pentru japonezi chiar si simpla creanga, cu sau fara frunze si flori, asezata intr-un anume mod, poate reprezenta un mod de exprimare a unui gand, sentiment sau chiar a unei intregi filozofii de viata.
La inceput, aranjamentele florale Ikebana aveau un caracter profund religios si se regaseau doar in templele budiste, calugarii budisti fiind initiatorii artei florale Ikebana.
Cele mai cunoscute sitluri sunt Rikka, Nageire, Seika (Shoka), Moribana, Heika si Jiyubana (stilul liber sau free style), iar scolile cele mai renumite, cu o traditie indelungata, sunt Ikenobo, Sogetso si Ohara.
*Informatii obtinute cu ajutorul dlui. Conf. Univ.Dr. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultura Bucuresti si al dnei Sanda Lazur, profesor de Ikebana, la Centrul de Studii Romano-Japoneze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu